Oamenii merg pe suprafata Terrei in sir indian, punand un sac in fata si unul in spate. In sacul din fata ne punem calitatile. In sacul din spate pastram defectele. De aceea, in calatoria vietii stam cu privirea fixata asupra virtutilor avute, inchise in piept. In acelasi timp, ne uitam fara mila la spatele semenului care merge in fatsa noastra si-i numaram toate defectele pe care i le descoperim. Si ne credem mai bun ca el - fara sa ne dam seama ca persoana care merge in spatele nostru gandeste la fel despre noi...
Si totusi, daca noi cautam in ceilalti mai mult slabiciunile si rezonam mai degraba cu ele decat cu virtutile, nu este un mod defectuos de relationare si viata?
_______________________________________ Hey Beavis, let's get outta here!
Si ca sa-ti dau un raspuns super alambicat, Cristina...din perspectiva primei relaţionări, se intră cu calităţile....( discut despre oamenii de valoare ), ceea ce ne baga in conflict de relaţie sunt defectele pe care le descoperim mai târziu în celălalt...de fapt sunt elementele existenţiale pe care noi nu le apreciem....mai exact valori pe care nu le conţinem...
Oameni traiesc la doi pasi unul de altul, ani de zile, pe acelasi palier fara sa se cunoasca. A afla ca cineva traia in camera de alaturi numai dupa un miros pestilential de cadavru vechi de cateva zile, daca nu de cateva luni, trebuie sa recunoastem, a devenit o chestiune banala si cotidiana.Cinzeci de automobilisti nesocotesc-cu buna stiinta si in mod deliberat-un ranit aflat in plina strada, ca sa nu aiba de suportat consecinte neplacute sau sa nu rateze partida de meci.Nepasarea a ajuns pana acolo incat iti vine sa te intrebi daca nu avem de-a face cu masini sau cu naluci iar nu cu fiinte din carne si oase-ca sa nu mai vorbim ca unii, nemaiputand suporta groaza acestui spectacol ajung sa se sinucida. Cand nu este nepasarea, comportamentul este de o bizarerie derutanta!
O parere...am gasit-o pe undeva si mi-a placut!!! – poza de roza, in Forum Studenti · 29.3KB
_______________________________________ Totul vine din NIMIC.
#7
victoria_ion Membru nou Din: bucuresti
Postari: 11
Se pare ca vedem mult mai usor defectele pentru ca nu avem suficienta incredere in noi si nu ne cunoastem indeajuns calitatile. Calitatile reale,nu vorbesc despre ce ne place sa credem ca avem. Calitati si defecte avem toti, important este sa le cunoastem sa le acceptam si sa invatam sa traim cu ele pentru ca impreuna formeaza intregul . Debbie Ford,psiholog american,afirma:acolo unde vezi defecte vezi de fapt propriile tale defecte
Eu cred ca orice trasatura a unui om penduleaza intre a fi calitate si a fi defect, in functie de doi factori: contextul in care se afirma acea trasatura si propria lui individualitate. In aceeasi ordine de idei, ce poate reprezenta un defect in ochii cuiva poate deveni calitate in ochii altcuiva. La fel se intampla si cu raportare la sine: o trasatura care astazi te multumeste maine poate foarte bine sa-ti aduca batai de cap. Spre exemplu, daca intr-un anume context, analizandu-ma, trag concluzia ca sunt incapatanata, aceeasi trasatura, intr-un alt context, se va traduce defapt prin perseverenta. Si in fine, in legatura cu parerile legate de societatea romaneasca, cred ca a da vina pe societate e ca atunci cand oamenii, depasiti de situatie, dau vina pe Dumnezeu. Daca ne implinim, numai noi suntem de apreciat, daca nu ne iese ceva nu e vina noastra, e a societatii/ a Lui Dumnezeu/ a sortii/ a altora. Bine, nu zic ca ar fi rau, e un mecanism de autoaparare
_______________________________________ There will be plenty of tipi for everybody
Este mult mai usor sa vezi defectelele celuilalt decat pe ale propriei persoane.Ar trebui fiecare sa ne facem o autoanaliza si dupa aceea sa privim mai departe.
_______________________________________ Life is a waterfall, always wanna play, but you never wanna loose...
Important este sa nu ne consideram mai buni decat semenii nostrii, toti avem calitatile si defectele noastre! Important este sa ne cunoastem pe noi insine mai intai de toate! Toti oamenii sunt frumosi si buni in felul lor, cu toate defectele si calitatile lor. Tocmai asta ne face sa fim unici.
mda...si mai ales pt cei care se si simt...nu ca nu toti am avea cate putin,sau mai mult din defectul asta...dar parca daca e cu limita il mai intelegem....